Compozi╚Ťii din beton

Con╚Ťinutul articolului



├Än acest articol: principalele componente ale amestecului de beton; trei tipuri de consisten╚Ť─â ├«n mas─â concret─â; calculul raportului ap─â-ciment; selectarea ╚Öi calcularea umpluturii pe frac╚Ťii; testarea masei betonului cu un con; selectarea ╚Öi calcularea consumului de ciment; tipuri moderne de beton; principalele gre╚Öeli ├«n prepararea amestecului de beton.

Compozi╚Ťii din beton

Cum se calculeaz─â formul─ârile optime pentru beton

├Än ciuda faptului c─â betonul ├«n forma sa actual─â a fost descoperit abia acum 200 de ani, exist─â formul─âri concrete care au aproximativ 6.000 de ani. Ast─âzi, este cunoscut─â din nou re╚Ťeta de beton roman, care a fost folosit─â de constructorii din Imperiul Roman timp de secole – o solu╚Ťie de var a jucat rolul de liant ├«n ea. Apropo, betonele de silicat, ├«n care teiul ac╚Ťioneaz─â ca un liant, sunt eficiente p├ón─â ├«n zilele noastre..

├Än construc╚Ťia modern─â, se folose╚Öte beton care este diferit ├«n compozi╚Ťie ╚Öi pe c├ót de corect se face calculul compozi╚Ťiei betonului, rezisten╚Ťa ╚Öi durabilitatea acestuia depind.

Cum se determin─â compozi╚Ťia de beton necesar─â

Normele de baz─â pentru selectarea compozi╚Ťiei betonului sunt prezentate ├«n GOST 27006-86. Orice beton este format din trei componente principale: ciment, umplutura anumitor frac╚Ťii ╚Öi ap─â. Exist─â dou─â premise – apa trebuie s─â fie curat─â ╚Öi proasp─ât─â, umplutura (nisip, pietri╚Ö etc.) nu trebuie s─â con╚Ťin─â contaminan╚Ťi (particulele de murd─ârie afecteaz─â grav propriet─â╚Ťile de rezisten╚Ť─â ale betonului).

Betonul poate avea o consisten╚Ť─â (densitate) diferit─â: o solu╚Ťie de beton dur (care aminte╚Öte de p─âm├óntul umed) va necesita compactarea cu efortul; plasticul (destul de gros ╚Öi ├«n acela╚Öi timp mobil) necesit─â o compactare mai mic─â; turnarea – practic nu necesit─â sigilare, este mobil─â ╚Öi completeaz─â formularul prin gravita╚Ťie.

├Än primul r├ónd, trebuie s─â decide╚Ťi raportul ap─â / ciment, iar prioritatea principal─â ├«n aceast─â problem─â va fi rezisten╚Ťa necesar─â a betonului. Apa are dou─â sarcini ├«n crearea unui amestec de beton: intr─â ├«ntr-o reac╚Ťie chimic─â cu ciment, ceea ce duce la fixarea ╚Öi ├«nt─ârirea betonului; joac─â rolul unui lubrifiant pentru componente din beton (ciment, nisip ╚Öi pietri╚Ö). Pentru a finaliza prima sarcin─â, este suficient s─â ad─âuga╚Ťi 25 p├ón─â la 30% ap─â ├«ntr-o parte a cimentului, dar ar fi dificil s─â pune╚Ťi un astfel de amestec de beton ├«ntr-o matri╚Ť─â – aceast─â compozi╚Ťie va fi uscat─â ╚Öi nu este capabil─â s─â se taie. Din acest motiv, la beton se adaug─â mai mult─â ap─â dec├ót este necesar─â pentru ├«nt─ârirea lui – este necesar─â sc─âderea rezisten╚Ťei viitorului beton pentru a ob╚Ťine o solu╚Ťie de plasticitate mai mare. Totu╚Öi, acest lucru provoac─â o alt─â problem─â – o cantitate mai mare de ap─â dup─â evaporarea acesteia las─â porii de aer ├«n beton, afect├ónd astfel rezisten╚Ťa structurii de beton. Prin urmare, este necesar s─â se calculeze con╚Ťinutul de ap─â din amestecul de beton cu cea mai mare precizie, ating├ónd con╚Ťinutul s─âu minim.

Urm─âtorul pas este determinarea raportului ciment / umplutur─â (fin ╚Öi grosier). ├Än primul r├ónd, este necesar s─â se calculeze raportul ├«n umplutur─â ├«n sine – cantitatea componentelor sale mici ╚Öi mari – densitatea ╚Öi eficien╚Ťa amestecului de beton vor depinde de aceasta. Calculul se face ├«n func╚Ťie de raportul de umplutur─â la o unitate de greutate sau volum de ciment, de exemplu: un amestec de beton care con╚Ťine 20 kg de ciment, 60 kg de nisip ╚Öi 100 kg de piatr─â zdrobit─â va avea o astfel de compozi╚Ťie ├«n greutate – 1: 3: 5. Apa necesar─â pentru prepararea amestecului de beton este indicat─â ├«n frac╚Ťiuni din greutatea unitar─â a cimentului, adic─â. dac─â pentru exemplul dat de o compozi╚Ťie de beton sunt necesari 10 litri de ap─â, atunci raportul s─âu cu cimentul va fi de 0,5.

Determinarea exact─â a raportului dintre ap─â ╚Öi ciment pentru beton este posibil─â doar empiric (mai mult ├«n acest sens ulterior). Dac─â volumul lucr─ârilor din beton este mic, pute╚Ťi utiliza acest tabel:

Clasa de beton primit─â Clasa de ciment
200 250 300 400 500 600
o sut─â 0,68 0,75 0,80
150 0,50 0,57 0,66 0.7 0,72 0,75
200 0,35 0,43 0.53 0,58 0.64 0,66
250 0,25 0.36 0,42 0,49 0,56 0,60
300 0,28 0,35 0,42 0,49 0,54
400 0,33 0,38 0,46

Not─â: Raportul ap─â-ciment din tabel este corect pentru betonul agregat de pietri╚Ö. Dac─â se folose╚Öte piatr─â zdrobit─â ca umplutur─â, atunci trebuie ad─âugate 0,03-0,04 unit─â╚Ťi la fiecare dintre raporturile de ap─â ╚Öi ciment date..

Calcularea compozi╚Ťiei betonului empiric

Pentru a testa caracteristicile amestecurilor experimentale de beton, ve╚Ťi avea nevoie de un con special de tabl─â – structura acestuia nu trebuie s─â aib─â cus─âturi, deoarece este deosebit de important ca suprafa╚Ťa sa s─â fie perfect neted─â din interior. Conul trebuie s─â aib─â urm─âtoarele dimensiuni: ├«n─âl╚Ťimea de 300 mm, diametrul bazei inferioare 200 mm, iar baza superioar─â 100 mm. Pe p─âr╚Ťile laterale de pe un astfel de con, sunt fixate dou─â m├ónere, dou─â suporturi (labe) sunt ata╚Öate la baza inferioar─â pentru sprijin cu picioarele.

Pentru a testa calitatea amestecului de beton, ve╚Ťi avea nevoie ╚Öi de o platform─â plan─â; o foaie de placaj, plastic sau o╚Ťel este potrivit─â pentru crearea sa. ├Äncercarea ├«n sine se desf─â╚Öoar─â dup─â cum urmeaz─â: situl este udat cu ap─â, se instaleaz─â un con pe el, baza lui este presat─â pe site cu picioarele, apoi se umple cu amestec de beton ├«n trei trepte (trei straturi). Fiecare strat de beton (aproximativ 100 mm) trebuie compactat prin bayonetare, folosind o tij─â de o╚Ťel de 500 mm cu un diametru de 150 mm – dup─â stabilirea urm─âtorului strat, acesta trebuie str─âpuns de cel pu╚Ťin 25 de ori.

Compozi╚Ťii din beton

Dup─â umplerea conului, trebuie s─â t─âia╚Ťi masa proeminent─â de beton la nivelul marginilor cu o lopat─â cu baionet─â, apoi s─â apuca╚Ťi m├ónerele laterale ╚Öi ridica╚Ťi lent corpul conului strict vertical. Masa de beton, care nu mai este re╚Ťinut─â de pere╚Ťii conului, se va instala treptat, lu├ónd o form─â vag─â – trebuie s─â a╚Ötepta╚Ťi p├ón─â c├ónd sedimentul se va opri complet. Dup─â aceea, pune╚Ťi forma metalic─â a conului l├óng─â masa de beton extras─â din acesta, instala╚Ťi o ╚Öin─â plan─â pe baza superioar─â a conului ├«ntr-o pozi╚Ťie strict orizontal─â ╚Öi m─âsura╚Ťi distan╚Ťa de la acesta p├ón─â la punctul superior al betonului a╚Öezat folosind o rigl─â de centimetru.

Sedimentul din beton dur va fi de la 0 la 20 mm, plastic – de la 60 la 140 mm, turnat – de la 170 la 220 mm. Un punct important – nu trebuie s─â existe nici o eliberare de ap─â, iar solu╚Ťia de beton nu ar trebui s─â se delamineze.

Complet pentru beton

Este important ca umplutura (pietri╚Ö, nisip ╚Öi piatr─â zdrobit─â) s─â fie din frac╚Ťiuni diferite – astfel de compozi╚Ťii pentru beton formeaz─â cea mai puternic─â piatr─â de beton, deoarece practic nu vor exista cavit─â╚Ťi de aer ├«n ea, ├«n plus, crearea unui astfel de beton va necesita cea mai mic─â cantitate de ciment ╚Öi nisip. Conform codurilor de construc╚Ťie, volumul total al golurilor de aer cu umplutur─â de nisip nu trebuie s─â fie mai mare de 37% din volumul total de beton, cu umplutur─â de pietri╚Ö – nu mai mult de 45% ╚Öi cu piatr─â zdrobit─â – nu mai mult de 50%.

Pute╚Ťi testa umplutura pentru num─ârul de goluri direct pe ╚Öantier – ve╚Ťi avea nevoie de o g─âleat─â de zece litri ╚Öi ap─â. Pute╚Ťi testa at├ót amestecul deja preg─âtit de umplutur─â, c├ót ╚Öi fiecare component─â separat─â: trebuie s─â completa╚Ťi o g─âleat─â curat─â p├ón─â la marginea acesteia, apoi nivela╚Ťi amestecul ├«n jurul marginilor g─âle╚Ťii (f─âr─â sigilare!) ╚śi turna╚Ťi por╚Ťiuni de ap─â m─âsurate ├«n el cu un flux sub╚Ťire, astfel ├«nc├ót s─â se umple g─âleat─â p├ón─â la cap─ât. Cantitatea de ap─â turnat─â ├«ntr-o g─âleat─â cu umplutur─â va indica volumul golurilor – de exemplu, dac─â sunt inclu╚Öi 5 litri, atunci volumul golurilor este de 50%.

Exist─â dou─â moduri de a selecta compozi╚Ťia frac╚Ťional─â a materialului de umplere pentru amestecul de beton.

├Än prima metod─â, frac╚Ťia maxim─â de umplere va fi de 40 mm, adic─â. pentru cernerea pietri╚Öului (piatr─â zdrobit─â), se folose╚Öte o sit─â cu o plas─â de 40 mm. ├Än timp ce cernutul, ├«ndep─ârta╚Ťi partea care r─âm├óne (se nume╚Öte reziduul de sus) care nu a trecut prin celule.

Umplutura cernut─â trebuie trecut─â printr-o sit─â cu o plas─â cu un diametru mai mic (20 mm) – ob╚Ťinem prima frac╚Ťie de umplutur─â (care nu este trecut─â prin plas─â cu o sit─â cu un diametru de 21-40 mm). Apoi sec╚Ťion─âm secven╚Ťial umplutura prin site cu o plas─â de 10 ╚Öi 5 mm, ob╚Ťinem a doua frac╚Ťiune (gr├óu 11-20 mm) ╚Öi a treia frac╚Ťiune (gr├óu 6-10 mm). Dup─â setarea final─â, reziduul de jos r─âm├óne (bob de la 5 mm ╚Öi mai pu╚Ťin) – ├«l colect─âm separat.

Red─âm volumul total al umpluturii cu boabe grosiere – lu─âm 5% din reziduuri (superior ╚Öi inferior) ╚Öi 30% din fiecare dintre cele trei frac╚Ťii. Dac─â volumul reziduului superior este insuficient, lua╚Ťi ├«n schimb 5% din prima frac╚Ťie. Este posibil s─â compunem umplutura ├«n dou─â frac╚Ťii (prima – 50-65% ╚Öi a treia – 35-50%) sau trei (prima frac╚Ťie – 40-45%, a doua – 20-30% ╚Öi a treia – 25-30%).

Compozi╚Ťiile pentru beton cu umplutur─â de frac╚Ťiuni de 20 mm sunt formate dup─â cum urmeaz─â: o sit─â cu ochiuri de 20 mm este luat─â pentru cernere, apoi cernerea printr-o sit─â de 10 mm, ob╚Ťinem prima frac╚Ťie (gr├óu 11-20 mm). Urm─âtoarea etap─â este cernerea printr-o sit─â de 5 mm pentru a ob╚Ťine a doua frac╚Ťie (granula╚Ťie 6-10 mm). ├Än cele din urm─â, cernem printr-o sit─â de 3 mm – a treia frac╚Ťie are un bob de 4-5 mm. Dac─â este necesar─â o umplutur─â mai fin─â de nisip, este necesar─â cernerea secven╚Ťial─â a nisipului printr-o sit─â cu o celul─â de 2,5 mm, apoi printr-o celul─â de 1,2 mm (prima frac╚Ťie), apoi printr-o celul─â de 0,3 mm (a doua frac╚Ťie).

Compozi╚Ťii din beton

Volumul total de umplutur─â este format din prima frac╚Ťie (20-50%) ╚Öi a doua (50-80%).

Dup─â ce a m─âsurat cantitatea necesar─â de umplutur─â pentru fiecare frac╚Ťie, este necesar s─â le combina╚Ťi ╚Öi s─â amesteca╚Ťi complet aceast─â compozi╚Ťie pentru a distribui uniform cereale de diferite dimensiuni pe ├«ntregul volum de umplutur─â.

Selectarea mărcii și cantitatea necesară de ciment

Pentru a ob╚Ťine un anumit grad de beton, este necesar s─â folosi╚Ťi un grad de ciment care va fi de 2-3 ori mai mare dec├ót gradul necesar de beton (pentru cimentul Portland – de 2 ori, pentru alte tipuri de ciment – de 3 ori). De exemplu, pentru a ob╚Ťine un grad de beton de 160 kgf / cm2 ve╚Ťi avea nevoie de ciment, a c─ârui marc─â este de cel pu╚Ťin 400 kgf / cm2. Trebuie avut ├«n vedere faptul c─â volumul masei de beton finite este mai mic dec├ót volumul componentelor sale uscate – de la un m3 va ie╚Öi 0.59-0.71 m3 beton gata. Pentru calculul compozi╚Ťiei betonului, consulta╚Ťi tabelul:

Tip umplutur─â Raportul ap─â-ciment Compozi╚Ťia betonului ├«n func╚Ťie de volum (ciment: nisip: pietri╚Ö (piatr─â zdrobit─â)) Volumul de beton gata Consum material pentru 1m3
ciment, m3 nisip, m3 umplutur─â grosier─â, m3 apa, m3
Așezarea la testarea cu un con de 30-70 mm
pietri┼č 0,50 1: 1.4: 3.1 0,68 320 0,37 0,88 160
moloz 1: 1.6: 3.1 0,59 360 0,46 0,89 180
pietri┼č 0,55 1: 1.7: 3.4 0,68 290 0,42 0,83 160
moloz 1: 1,8: 3,3 0,60 328 0,49 0,90 180
pietri┼č 0,60 1: 1.9: 3.6 0.69 266 0,42 0,80 160
moloz 1: 2.1: 3.5 0,61 300 0,52 0,87 180
Pescaj atunci când este testat cu un con 100-120 mm
pietri┼č 0,50 1: 1,3: 2,7 0,68 352 0,38 0,80 176
moloz 1: 1,4: 2,7 0,59 396 0,46 0,90 198
pietri┼č 0,55 1: 1.4: 3.1 0,68 320 0,37 0,83 176
moloz 1: 1.7: 2.9 0,60 360 0.51 0,87 198
pietri┼č 0,60 1: 1.6: 3.3 0.69 294 0,39 0,81 176
moloz 1: 1.9: 3.1 0,61 330 0,52 0,85 198
Așezarea la testarea cu un con 150-180 mm
pietri┼č 0,50 1: 1,2: 2,6 0.67 370 0,37 0,81 185
moloz 1: 1,4: 2,5 0,59 414 0,48 0,86 207
pietri┼č 0,55 1: 1.4: 2.1 0.67 338 0,39 0,82 185
moloz 1: 1,5: 2,8 0,60 376 0.47 0,88 207
pietri┼č 0,60 1: 1.6: 3.2 0.67 310 0.44 0,82 185
moloz 1: 1,8: 2,9 0,61 345 0,52 0,84 207

Secven╚Ťa de ├«ntocmire a amestecului de beton este urm─âtoarea: por╚Ťiunile m─âsurate ale frac╚Ťiilor grosiere ale umpluturii sunt amestecate ├«ntre ele; o por╚Ťie de frac╚Ťiuni de nisip este m─âsurat─â separat, turnat─â pe o plac─â de lemn curat─â (foaie de metal), form├ónd un pat; o cantitate m─âsurat─â de ciment este turnat─â ├«ntr-un pat de nisip ╚Öi amestecat─â complet cu nisip; o mas─â preg─âtit─â de pietri╚Ö (piatr─â zdrobit─â) este introdus─â ├«n amestecul finisat de ciment-nisip ╚Öi amestecat complet p├ón─â la o compozi╚Ťie omogen─â (├«n form─â uscat─â).

Apoi se introduce o cantitate măsurată de apă printr-o cutie de udare, amestecul este agitat în mod repetat până când se formează o masă omogenă de beton. Betonul gata amestecat trebuie utilizat într-o oră din momentul introducerii apei în acesta..

Grij─â atunci c├ónd alege╚Ťi un material de umplere v─â va permite s─â ob╚Ťine╚Ťi nu numai beton tare, ci acela╚Öi grad de beton atunci c├ónd utiliza╚Ťi diferite grade de ciment (vezi tabelul).

Grad de beton timp de 28 de zile, kgf / cm2 Beton primit
greu, necesit├ónd o sigilare puternic─â plastic, necesit├ónd vibra╚Ťii turnare, care nu necesit─â styling
Stabilirea testului de con
aproximativ 10 mm aproximativ 50 mm aproximativ 100 mm
ciment uzat
200 300 400 200 300 400 200 300 400
50 1: 3.4: 5 1: 3.8: 6.5 1: 3: 5 1: 3.7: 5.8 1: 2,8: 4.4 1: 3,5: 4,9
75 1: 2.3: 5 1: 2.8: 5.5 1: 3,5: 6 1: 2.3: 4 1: 2.7: 4.8 1: 2.7: 5.2 1: 2: 3.5 1: 2,5: 4 1: 3: 4.4
o sut─â 1: 2.1: 4.3 1: 2,5: 5 1: 3: 5.5 1: 1.9: 3.6 1: 2.5: 4.3 1: 2.8: 4.9 1: 1.8: 3.1 1: 2.1: 3.6 1: 2.6: 4.2
150 1: 1,9: 4 1: 2.3: 4.5 1: 1.7: 3.3 1: 2,2: 4,2 1: 1.6: 3 1: 2: 3.5

Not─â: compozi╚Ťia betonului este prezentat─â ├«n urm─âtoarea propor╚Ťie – ciment: nisip: pietri╚Ö (piatr─â zdrobit─â).

├Än continuare, s─â vorbim despre compozi╚Ťiile unor betoane moderne..

Beton gros-poros

Acest tip de beton const─â exclusiv din umplutur─â grosier─â – nisipul lipse╚Öte complet ├«n compozi╚Ťia lor. Structura betonului mare-poros con╚Ťine un num─âr mare de goluri ├«ntre boabele de umplutur─â, liantul este con╚Ťinut ├«ntr-o cantitate foarte mic─â – toate acestea conduc la o reducere a densit─â╚Ťii ├«n vrac a acestor betoane ├«n compara╚Ťie cu cele obi╚Önuite. ├Än plus, betonul grosier are o conductivitate termic─â sc─âzut─â..

Compozi╚Ťiile pentru beton de acest tip con╚Ťin diferite materiale de umplutur─â, at├ót naturale (piatr─â zdrobit─â sau pietri╚Ö de roci grele, ponce sau piatr─â zdrobit─â), c├ót ╚Öi artificiale (argil─â expandat─â ╚Öi c─âr─âmizi sparte, ponce de zgur─â, zgur─â mare de combustibil etc.). Frac╚Ťia minim─â de umpluturi pentru beton gros este de 5 mm, maximul de 40 mm, greutatea volumetric─â poate fi ├«ntre 700 ╚Öi 2000 kg / m3 (depinde de tipul de umplutur─â ╚Öi consumul de ciment).

Scopul principal al betonului mare-poros este crearea pere╚Ťilor ╚Öi desp─âr╚Ťirilor pentru cl─âdiri ├«n diverse scopuri..

Compozi╚Ťii din beton

Atunci c├ónd forma╚Ťi un amestec de beton, este important s─â monitoriza╚Ťi cu strictete doza de ap─â – orice abatere a raportului ap─â / ciment ├«n betonul mare poros d─âuneaz─â grav rezisten╚Ťei sale (├«ntr-o m─âsur─â mai mare dec├ót ├«n ÔÇőÔÇőalte tipuri de beton). Se ├«nt├ómpl─â urm─âtoarele: mai mult─â ap─â determin─â curgerea pastei de ciment de pe suprafa╚Ťa umpluturii, perturb├ónd uniformitatea structurii interne a betonului; lipsa apei duce la ├«nvelirea neuniform─â a umpluturii, complic├ónd puternic a╚Öezarea amestecului de beton.

Amestecarea betonului mare poros se realizeaz─â ├«n betoniere cu c─âdere liber─â sau cu amestecare for╚Ťat─â: c├ónd se folose╚Öte o umplutur─â grea – 2-3 minute, cu o umplutur─â u╚Öoar─â – 4-5 minute. Disponibilitatea amestecului de beton pentru utilizare este indicat─â printr-o reflectare caracteristic─â a boabelor de umplutur─â acoperite cu un strat uniform de past─â de ciment.

Una dintre caracteristicile caracteristice ale betonului grosier este randamentul mai mare comparativ cu betonul conven╚Ťional. ├Änlocuirea betonului dens cu betonul mare poros, este posibil s─â se ob╚Ťin─â economii semnificative ├«n liant (ciment): cu introducerea unor umpluturi grele – cu 25-30%, atunci c├ónd se utilizeaz─â umpluturi u╚Öoare – p├ón─â la 50%. ├Än acest caz, propriet─â╚Ťile de rezisten╚Ť─â ale betonului grosier sunt complet ├«n concordan╚Ť─â cu betonul dens.

Datorit─â calit─â╚Ťilor sale – conductivitate termic─â sc─âzut─â, greutate volumetric─â redus─â ╚Öi consum economic de ciment – betonul mare poros este excelent pentru crearea structurilor de pere╚Ťi.

Beton ușor

Avantajul acestui tip de beton este greutatea redus─â ╚Öi propriet─â╚Ťile excelente de izolare termic─â care nu sunt disponibile cu betonul conven╚Ťional. ├Än acela╚Öi timp, betonul u╚Öor are o rezisten╚Ť─â sc─âzut─â, dar acest lucru nu are un efect particular asupra acelor structuri de construc╚Ťie unde sunt utilizate. Tehnologia de producere a betonului u╚Öor nu difer─â de schema de creare a solu╚Ťiilor conven╚Ťionale de beton. Betonul u╚Öor include betonul ponce, betonul lut expandat, betonul de zgur─â etc..

Pumice este singurul material natural folosit ├«n beton u╚Öor ca umplutur─â. Betonul pomic are o greutate volumetric─â mic─â (de la 700 la 1100 kg / m.)3) ╚Öi propriet─â╚Ťile sale de izolare termic─â sunt mai mari dec├ót cele ale altor tipuri de beton u╚Öor.

Argila expandat─â ac╚Ťioneaz─â ca umplutur─â din beton lut expandat; acest tip de beton u╚Öor este folosit pentru a crea panouri de dimensiuni mari. Propriet─â╚Ťile sale de rezisten╚Ť─â, mobilitatea ╚Öi comportamentul ├«n timpul pavajului sunt complet similare cu dependen╚Ťele legate de alte tipuri de beton..

Cimentul Clinker ac╚Ťioneaz─â ca agent de legare pentru betonul de zgur─â; zgur─â din industria metalurgic─â (cuptoare explozive – granulare, gropi ╚Öi expandat) ╚Öi zgur─â de combustibil format─â dup─â arderea antracitului ╚Öi a c─ârbunelui sunt utilizate ca umplutur─â. Zgura folosit─â ├«n betonul cinderului ca umplutur─â trebuie s─â fie lipsit─â de gunoi ╚Öi incluziuni de p─âm├ónt, s─â con╚Ťin─â particule de c─ârbune nears─â ├«n structura sa (pentru antracite – peste 8-10%, pentru c─ârbuni bruni – peste 20%).

Este posibil─â reducerea consumului de ciment ├«n compozi╚Ťia betonului de zgur─â prin introducerea de aditivi speciali care densific─â ╚Öi dilueaz─â cimentul. De exemplu, un astfel de aditiv poate fi var, ceea ce permite nu numai reducerea consumului de ciment, dar ╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťirea calit─â╚Ťii acestuia. Cenu╚Öa, lutul, f─âina de piatr─â etc. sunt utilizate ca aditivi speciali. Datorit─â ad─âug─ârii, ├«mbun─ât─â╚Ťirea turn─ârii amestecului de beton de zgur─â, ├«n caz contrar ar fi necesar─â introducerea mai multului ciment.

Compozi╚Ťii pentru beton ├«n special u╚Öor

Betoanele ├«n special u╚Öoare au un alt nume – betoane aerate, acestea includ betonul aerat, betonul mare poros cu umplutur─â extrem de poroas─â, silicatul de spum─â, betonul de spum─â etc. Astfel, umplerea cu aer a celulelor de beton devine principalul material de umplere a betonului ├«n special u╚Öor. Datorit─â propriet─â╚Ťilor de izolare termic─â ridicate ale aerului, betonul celular are o conductivitate termic─â sc─âzut─â ╚Öi o greutate volumetric─â, o absorb╚Ťie redus─â a apei ╚Öi o rezisten╚Ť─â ridicat─â la ├«nghe╚Ť..

Propriet─â╚Ťile de rezisten╚Ť─â ale betonului celular sunt influen╚Ťate foarte mult de greutatea lor volumetric─â, de exemplu, av├ónd o greutate volumetric─â de 800-1000 kg / m3, rezisten╚Ťa betonului ├«n special u╚Öor va fi de 50-75 kgf / cm2, cu o greutate volumetric─â mai mic─â de 600 kg / m3 puterea va fi de 25-30 kgf / cm2.

Spre deosebire de alte tipuri de beton, betonul aerat poate fi prelucrat cu u╚Öurin╚Ť─â cu unelte obi╚Önuite – un plan, un topor ╚Öi un fer─âstr─âu, permi╚Ť├óndu-v─â s─â realiza╚Ťi diverse pl─âci, panouri, carcase pentru izolarea termic─â ╚Öi protec╚Ťia re╚Ťelelor de ├«nc─âlzire etc..

Dintre betonul celular, cea mai recent─â inova╚Ťie este betonul aerat. Compozi╚Ťiile pentru beton aerat con╚Ťin n─âmol (m─âcinarea unui amestec de nisip-var, var ├«n el – 1,5-2% din masa de nisip), ciment ╚Öi un aditiv generator de gaz – pulbere de aluminiu.

Amestecul de beton din beton aerat este fr─âm├óntat ├«ntr-o betonier─â, ├«n care suspensia ╚Öi cimentul sunt introduse alternativ, apoi, dup─â 3 minute, o por╚Ťie de pulbere de aluminiu. Amestecul se agit─â timp de 8 minute, apoi se toarn─â ├«n forme ╚Öi se p─âstreaz─â ├«n ele ├«ntre 8 ╚Öi 10 ore. ├Än perioada de de╚Ťinere, masa de beton aerat se umfl─â ╚Öi formeaz─â o cocoa╚Ö─â. Dup─â expirarea perioadei, cocoa╚Öa este t─âiat─â, formele cu turnarea betonului aerat sunt a╚Öezate ├«n autoclave pentru tratarea cu abur la o temperatur─â de aproximativ 100 ┬░ C ╚Öi o presiune de 10 atmosfere..

Betonul aerisit are o greutate volumetric─â cuprins─â ├«ntre 400-1000 kg / m3, pute╚Ťi ob╚Ťine beton aerat cu o densitate mai mare de vrac (sub 400 kg / m.)3), dac─â se folosesc cimenturi nefinale (ne-trase).

Betonul aerisit este utilizat pentru a crea blocuri ╚Öi panouri pentru proiecte de construc╚Ťii reziden╚Ťiale ╚Öi industriale.

Betonul aerisit, unul dintre cele mai populare tipuri de beton aerat, este creat dintr-un amestec de ciment, nisip, ap─â ╚Öi un aditiv care antreneaz─â aerul, cum ar fi s─âpunul de colofin─â. Amestecul este biciuit ├«ntr-o betonier─â care se rote╚Öte cu vitez─â mare – ca urmare, se formeaz─â o mas─â spumoas─â, care este turnat─â ├«n matri╚Ťe pentru fixare ╚Öi ├«nt─ârire. Exist─â un alt mod de ob╚Ťinere a betonului de spum─â – spuma este produs─â separat, ├«ntr-un aparat special pentru spumare, apoi este ad─âugat─â la solu╚Ťia de beton ├«ntr-o betonier─â conven╚Ťional─â. Betonul de spum─â ob╚Ťinut ├«n acest fel are o densitate mai uniform─â dec├ót cea ob╚Ťinut─â ├«ntr-un malaxor de mare vitez─â.

Betonul din spum─â are o densitate ├«n vrac de 400-800 kg / m3. Ca ╚Öi ├«n cazul tuturor tipurilor de beton aerisit, betonul de spum─â se mic╚Öoreaz─â semnificativ ├«n timpul ├«nt─âririi, de aceea are nevoie de aburirea autoclavului sau de men╚Ťinere timp de c├óteva ore. ├Än betonul de spum─â care nu este supus la abur ├«ntr-o autoclav─â, este necesar s─â se introduc─â o cantitate mai mare de ciment (350-450 kg / m3), contrac╚Ťia sa determin─â numeroase fisuri p├ón─â la distrugerea complet─â ├«n unele cazuri. Betonul din spum─â autoclavat─â con╚Ťine o cantitate mai mare de nisip, iar aburirea ├«ntr-o autoclav─â la temperaturi ridicate ╚Öi presiuni de 8-12 atmosfere ├«i permite s─â evite complet contrac╚Ťia ╚Öi fisurarea. Nisipul zdrobit serve╚Öte ca umplutur─â pentru beton spumos, ├«n loc de acesta pute╚Ťi folosi tripoli (roc─â sedimentar─â opal─â), marshalit (cuar╚Ť pulverizat la sol) sau cenu╚Ö─â zbur─âtoare de la centralele electrice.

Silicatul de spum─â are aceea╚Öi tehnologie de produc╚Ťie ca betonul de spum─â. Diferen╚Ťa lor este c─â, ├«n produc╚Ťia de silicat de spum─â, varul m─âcinat (apa clocotit─â) ac╚Ťioneaz─â ca un liant.

Pentru a ob╚Ťine un m3 betonul aerat cu abur necesit─â p├ón─â la 280 kg de ciment, iar pentru un m3 silicatul de spum─â necesit─â 150 kg de var. Structura celular─â a silicatului de spum─â se ob╚Ťine ├«n cursul opera╚Ťiunilor succesive: dizolvarea agentului spumant ├«n ap─â; agit├ónd solu╚Ťia p├ón─â se formeaz─â spum─â; amestecarea liantului ╚Öi a umpluturii cu ap─â; combinarea solu╚Ťiei de beton cu solu╚Ťia de spum─â ╚Öi amestecarea ├«ntr-o betonier─â de beton. Malaxoarea de beton pentru amestecarea silica╚Ťilor de spum─â este format─â din trei sec╚Ťiuni de tambur: ├«n primul tambur solu╚Ťia de beton este amestecat─â; ├«n a doua – o solu╚Ťie apoas─â a unui agent de spumare; c├ónd este gata, con╚Ťinutul primelor dou─â sec╚Ťiuni este alimentat la al treilea tambur, unde se formeaz─â silicat celular de spum─â. ├Än continuare – turna╚Ťi masa de beton gata preg─âtit─â ├«n forme ╚Öi aburirea ├«n autoclave sub o anumit─â presiune ╚Öi temperatur─â.

Principalele greșeli la întocmirea betonului:

  • introducerea excesului de ap─â. Betonul dur este mult mai dificil de a╚Öezat dec├ót plasticul sau betonul turnat, a╚Öa c─â unii constructori ar putea s─â adauge ap─â ╚Öi, astfel, s─â-╚Öi fac─â sarcina mai u╚Öoar─â. Drept urmare, „excesul” de ap─â, f─âr─â a reac╚Ťiona cu liantul, ├«╚Öi p─âstreaz─â starea liber─â ├«n masa de beton. Se evapor─â ├«n timp ╚Öi las─â ├«n urm─â porii care reduc rezisten╚Ťa betonului;
  • compactarea insuficient─â a masei de beton stabilite (a╚Öezarea se face f─âr─â vibra╚Ťii). ├Än acest caz, betonul con╚Ťine un num─âr mare de goluri umplute cu aer – acestea reduc rezisten╚Ťa ╚Öi gradul de beton.
Cite╚Öte mai mult  Cum s─â consolideze zid─ârie
Evalueaz─â acest articol
( Încă nu există evaluări )
Adaug─â comentarii

;-) :| :x :twisted: :smile: :shock: :sad: :roll: :razz: :oops: :o :mrgreen: :lol: :idea: :grin: :evil: :cry: :cool: :arrow: :???: :?: :!: