Parcul este situat în mijlocul Seulului și numai acest lucru este o mare valoare. Orice oraș are nevoie de verdeață la fel de mult ca și de canalizare. Fără verdeață care să revigoreze aerul, peisajul urban seamănă cu o junglă de fier sau cu un labirint prin care umblă un Minotaur sau altul…
Și iată-l – o insulă frumoasă în interiorul Molochului urban. Parcul Seosomun este bine izolat de orașul prăfuit: pe de o parte de calea ferată, pe de altă parte de un complex de clădiri înalte. Acest fapt creează o atmosferă deosebit de intimă, care este foarte favorabilă odihnei și reflecției.
Arhitectura a creat o situație particulară, paradoxală: este dificil de știut dacă parcul aparține orașului sau naturii. Aflată în interiorul metropolei, această insulă de verdeață este plasată în mod misterios în afara tărâmului morții. Ceea ce cu siguranță îl va face cel mai bun centru de meditație și cult religios. Pentru un Seul aglomerat, parcul este cu adevărat neprețuit. De exemplu, o sticlă de apă rece este neprețuită pentru un om însetat în deșertul fierbinte.
Monumentul principal, dedicat celor 44 de martiri catolici care și-au dat viața pentru credință între 1801 și 1866. Torționarii sunt întruchipate de cei 44 de stâlpi de piatră pe care se sprijină acoperișul masiv. O placă de bronz încrustată în piatră spune povestea unui erou care și-a sacrificat viața pentru convingerile sale. Aceste coloane amintesc de atlanții de piatră despre care cânta bardul rus Alexandru Gorodnițki: "Atlanții țin cerul în mâinile lor de piatră".
Multe biserici își păstrează reputația doar datorită unor astfel de "atlanți" care, în timpuri străvechi, s-au sacrificat pentru a salva credința și propriile lor suflete nemuritoare. Trădarea ideologică este uneori mai rea decât moartea.
Bisericile care nu au martiri proprii pentru credință nu au o reputație de calitate, ca să vă spun adevărul. O biserică fără martiri este ca un club de rezonatori filozofici. Cât de adevărată este metafora lui Gorodnițki, care a spus cândva despre acești muncitori altruiști, atlanții: "Munca lor este mai importantă decât orice altă muncă. Din ele slăbește pe unii și Cerul va cădea…"
Al doilea element cel mai important al ansamblului parcului sunt cele 14 capele și drumul, care simbolizează Drumul Crucii lui Isus. Capelele sunt un simbol al opririlor forțate făcute de Mântuitorul în timpul marșului său anevoios spre Golgota.
Toată lumea trebuie să se oprească din ceea ce face – pauze între perioadele de activitate. Acesta este un moment important în care nu este nevoie să faci tam-tam, în care este necesar să te așezi și să meditezi, cu atenție și fără grabă, asupra esenței activității impetuoase: în ce măsură viața și creativitatea corespund scopului final al oricărei vieți umane – câștigarea vieții veșnice în Împărăția unde nu există niciodată ură, suferință și lacrimi.
